Cererea de chemare în judecată (III)

Continui astăzi seria dedicată conținutului cererii de chemare în judecată. Primele două articole pot fi citite aici și aici.

O cerere de chemare în judecată trebuie să conțină întotdeauna obiectul ei. Obiectul unei cereri este ceea ce solicitați voi instanței, pretenția voastră concretă.

În cazul în care formulați o cerere evaluabilă în bani, sunteți obligați să indicați valoarea obiectului cererii, după prețuirea voastră. Pentru a nu trece în cererea de chemare în judecată o valoare aleatorie, trebuie să menționați în cuprinsul ei modul de calcul prin care ați ajuns la această valoare, precum și să anexați dovezi în acest sens.

În cazul în care cererea voastră are ca obiect un drept de proprietate sau alte drepturi reale asupra unui imobil, valoarea lor se determină în funcție de valoarea impozabilă, stabilită potrivit legislației fiscale. Dacă valoarea impozabilă nu este stabilită, veți face voi evaluarea imobilului, indicând valoarea în cuprinsul cererii de chemare în judecată, așa cum am arătat în paragraful precedent.

Pentru identificarea imobilelor veți arăta în cerere localitatea şi judeţul, strada şi numărul, iar în lipsă, vecinătăţile, etajul şi apartamentul, precum şi, când imobilul este înscris în cartea funciară, numărul de carte funciară şi numărul cadastral sau topografic, după caz. La cerere veți anexa extrasul de carte funciară, cu arătarea titularului înscris în cartea funciară, eliberat de biroul de cadastru şi publicitate imobiliară în raza căruia este situat imobilul, iar în cazul în care imobilul nu este înscris în cartea funciară, veți anexa un certificat emis de acelaşi birou, care atestă acest fapt.

Codul de procedură civilă prevede că, atunci când stabiliți valoarea obiectului cererii, nu trebuie să aveți în vedere accesoriile pretenţiei principale, precum dobânzile, penalităţile, fructele, cheltuielile sau altele asemenea, indiferent de data scadenţei, şi nici prestaţiile periodice ajunse la scadenţă în cursul judecăţii.

Puteți modifica obiectul și valoarea acestuia până la primul termen de judecată la care sunteți legal citați. După acest termen, modificarea lor poate fi făcută numai dacă celelalte părți își exprimă în mod expres acordul.

Sursă foto: http://destepti.ro/speciile-literare-exemplificate-in-creatii-romanesti-autentice

Ridicarea mașinilor în sectorul 6 și contenciosul administrativ

”Ridicarea mașinilor în sectorul 6 este nelegală”, m-au anunțat ieri dimineață cei doi colegi mai tineri ai mei, dar foarte isteți. ”A obținut Gheorghe Piperea o hotărâre în acest sens și este prima de acest fel”, mi-a spus Raluca trecând pe lângă biroul meu. Zâmbetul ei larg te făcea să te întrebi dacă nu cumva participase și ea la victoria avocatului. ”Și are efect general, nu doar între părți”, mi-a spus Tasian ridicând capul din calculator și uitându-se la mine întrebător.  ”Cum să fie, măi, o hotărâre de speță opozabilă tuturor?” îl întreb eu, fără să știu care a fost obiectul acțiunii. ”Păi asta mă întrebam și eu”, mi-a răspuns el arătându-mi articolul în care citise asta.

În dimineața aceasta m-am trezit mai devreme, dornică să descifrez misterul hotărârii despre care se vorbea pe toate site-urile. Am aflat de aici, de aici și de aici că este vorba despre o hotărâre a Tribunalul București - Secţia a II-a Contencios Administrativ şi Fiscal, pronunțată în dosarul nr. 9608/3/2014. Instanța a admis în parte cererea de chemare în judecată și a dispus, printre altele, anularea anexei 2 a HCLS 6 nr. 4/2010, anexă ce reglementează Regulamentul privind blocarea/ridicarea, transportul, depozitarea şi eliberarea vehiculelor şi remorcilor staţionate neregulamentar pe partea carosabilă a drumurilor publice din sectorul 6, precum şi pe domeniul public şi privat de pe raza teritorială a sectorului 6. Dispozitivul acestei hotărâri este următorul:

Admite în parte acţiunea. Anulează în parte HCLS 6 nr. 4/2010, în ceea ce priveşte Anexa 2 la aceasta, reprezentând Regulamentul privind procedura de ridicare, transport, depozitarea în spaţii amenajate şi eliberarea vehiculelor staţionate neregulamentar pe domeniul public al Sectorului 6 al Municipiului Bucureşti. Anulează dispoziţia de ridicare seria PL nr. 022142/04.10.2012, emisă de pârâta DGPLS 6 Bucureşti. Obligă pârâta DGPLS 6 Bucureşti la restituirea către reclamanţi a sumei de 677,32 lei. Ia act că nu se solicită cheltuieli de judecată. Cu recurs în 15 zile de la comunicare. Pronunţată în şedinţa publică azi, 28.11.2014.

După cum rezultă de mai sus, avem o hotărâre judecătorească pronunțată în fond, deci care nu este definitivă. Ea poate fi atacată cu recurs, iar recursul în materia contenciosului administrativ este suspensiv de executare. Asta înseamnă că hotărârea Tribunalului București nu este titlu executoriu și nici nu poate fi pusă în executare dacă împotriva ei se exercită calea de atac a recursului. Doar după soluționarea recursului (în sensul respingerii lui, desigur) putem să spunem ”Ridicarea mașinilor în sectorul 6 din București este nelegală”. De-abia de la data pronunțării instanței de recurs niciun vehicul parcat neregulamentar în sectorul 6 nu va mai putea fi ridicat în baza anexei nr. 2 a HCLS 6 nr. 4/2010. Sigur că asta nu micșorează meritul echipei de avocați care a obținut hotărârea.

Sursă foto: http://www.cespun.eu/serviciul-ridicari-auto-sector-6-japca-cu-acte/

Cererea de chemare în judecată (II)

Continui astăzi seria dedicată conținutului cererii de chemare în judecată. Primul articol poate fi citit aici. 

Există situații în care alegeți ca cererea de chemare în judecată să fie făcută de o altă persoană, avocat sau mandatar neavocat. El este reprezentantul vostru în fața instanței. 

În această situație, în cererea de chemare în judecată trebuie trecute numele, prenumele şi calitatea celui care vă reprezintă în proces, iar în cazul reprezentării prin avocat, numele, prenumele acestuia şi sediul profesional. Menționarea acestor date este necesară numai dacă cererea este formulată și semnată de reprezentantul vostru, în calitatea menționată. 

În toate cazurile de reprezentare trebuie ca în cerere să se indice în mod clar calitatea de reprezentant. Neindicarea acestei calități poate duce la anularea sau respingerea cererii, după caz. 

Cererea va cuprinde, dacă este cazul, şi adresa electronică sau coordonatele reprezentantului vostru, precum numărul de telefon, numărul de fax ori altele asemenea. Aceste date se trec în cerere în măsura în care există, cu scopul de a facilita comunicarea rapidă a citațiilor și a altor acte de procedură. În toate cazurile de reprezentare se va alătura la cererea de chemare în judecată procura, împuternicirea avocațială sau actul care justifică reprezentarea voastră în justiție.

Sursă foto: http://destepti.ro/speciile-literare-exemplificate-in-creatii-romanesti-autentice

Legislația poate fi consultată gratuit, pe site-ul Ministerului Justiției

În 12 noiembrie 2014 Ministerul Justiției a dat publicității un comunicat prin care a anunțat lansarea oficială a Portalului legislativ, o aplicație electronică de legislație națională care permite accesul gratuit al cetățenilor și al instituțiilor publice și private, atât de pe teritoriul României, cât și din spațiul comunitar, la o bază de date legislativă națională, gestionată de Ministerul Justiției. 

În comunicat se arată că inițierea acestui proiect de către Ministerul Justiției a fost determinată de necesitatea soluționării unei probleme majore cu care se confruntă la momentul actual societatea românească, și anume asigurarea accesului rapid, liber și neîngrădit al oricărei persoane fizice sau juridice interesate la legislație. 

Portalul legislativ poate fi accesat la adresa http://legislatie.just.ro/. De asemenea, el poate fi accesat și de pe prima pagină a site-ului Ministerului Justiției, www.just.ro. Eu l-am testat și a fost foarte ușor de utilizat. Găsiți pe Portalul legislativ actele normative atât în forma de bază, cât și în forma actualizată. 

Ce vrăji a mai făcut instanța mea

Codul de procedură civilă ne anunță, cu emfază, că instanţa poate hotărî asupra unei cereri numai dacă părţile au fost citate ori s-au prezentat, personal sau prin reprezentant. Tu, care nu verifici periodic portalul instanțelor ca să vezi dacă este cazul să te prezinți în instanță, stai liniștit cu credința că vei primi o citație dacă ai fost dat în judecată. Ei bine, te înșeli!

Acum o lună de zile a ajuns pe biroul meu o cerere de chemare în judecată. M-am uitat nedumerită la ea: nu avea nicio citație anexată. Avea, în schimb, anexată o adresă-tip cu care instanța comunică încheieri de ședință. Cineva tăiase cu pixul titulatura și scrisese olograf ”copie de pe acțiune”. Puteți vedea adresa cu pricina în poza ce însoțește articolul. 

Bun, bun, m-am gândit eu, mi se comunică o cerere, dar de ce fără citație? Dosarul nu exista în evidențele instituției în care lucrez, deci până la acel moment nu fuseserăm citați în cauză. M-am uitat repede pe portal, convinsă că voi găsi acolo toate răspunsurile pe care le căutam. Ei, aș! Ceața a devenit și mai densă. Am aflat de pe portal că fuseserăm introduși în cauză la ultimul termen și că instanța dispusese citarea noastră și comunicarea cererii de chemare în judecată. Păi atunci unde era citația? 

E de prisos să vă mai spun că nici până în ziua de astăzi nu am aflat răspunsuri la întrebările mele. Instanța a rămas în pronunțare la termenul imediat următor, cel pentru care nu am fost niciodată citați. Probabil că dovada de înmânare a citației nu a mai fost necesară. :) În mod cert voi primi sentința civilă fără ca vreodată să mai primesc și citația pentru termen. Citație pe care eu, care trăiesc cu nostalgia lucrului bine făcut, o mai aștept și astăzi…

Cererea de chemare în judecată (I)

Încep astăzi o scurtă serie despre elementele pe care trebuie să le conțină o cerere de chemare în judecată. Sper să fie utilă oricărei persoane care vrea să se adreseze unei instanțe.

În primul rând, o cerere de chemare în judecată trebuie să cuprindă elementele de identificare a părților. Avem două categorii de elemente de identificare:

1. Cele pe care este obligatoriu să le menționați în cerere:

-numele şi prenumele, domiciliul sau reşedinţa părţilor ori, pentru persoanele juridice, denumirea şi sediul lor. În cerere veți scrie numele și prenumele persoanelor fizice în forma completă, așa cum apare în cartea de identitate, iar denumirea persoanelor juridice o veți scrie în forma în care apare în evidențele în care acestea sunt înregistrate (Oficiul Registrului Comerțului etc.). Nu vă puteți judeca nici cu ”vecinul Gheorghe”, nici cu ”Popescu de pe scară” și nici cu ”S.R.L.-ul de pe strada mea”.

În cazul părților persoane fizice, este suficient să scrieți locul unde acestea locuiesc efectiv. Nu trebuie să indicați neapărat domiciliul din actele lor de identitate dacă acesta nu coincide cu locul unde ele locuiesc efectiv. În cazul părților persoane juridice, trebuie să indicați sediul așa cum apare el în evidențele în care acestea sunt înregistrate.

-codul numeric personal sau, după caz, codul unic de înregistrare ori codul de identificare fiscală, numărul de înmatriculare în registrul comerţului sau de înscriere în registrul persoanelor juridice şi contul bancar ale reclamantului, dacă posedă ori i s-au atribuit aceste elemente de identificare.

2. Cele pe care le veți menționa în cerere doar dacă le cunoașteți:

-codul numeric personal sau, după caz, codul unic de înregistrare ori codul de identificare fiscală, numărul de înmatriculare în registrul comerţului sau de înscriere în registrul persoanelor juridice şi contul bancar ale pârâtului, dacă posedă ori i s-au atribuit aceste elemente de identificare.

Cererea va cuprinde, dacă este cazul, şi adresa electronică sau coordonatele care au fost indicate în acest scop de părţi, precum numărul de telefon, numărul de fax ori altele asemenea. Aceste date se trec în cerere în măsura în care există, cu scopul de a facilita comunicarea rapidă a citațiilor și a altor acte de procedură. Dacă locuiți în străinătate, veți scrie în cererea de chemare în judecată și domiciliul ales în România, unde vi se vor comunica toate actele privitoare la proces. 

Sursă foto: http://destepti.ro/speciile-literare-exemplificate-in-creatii-romanesti-autentice

Angajarea unui avocat în recurs nu mai este obligatorie

Începând cu data de 24.10.2014, persoanele fizice nu mai au obligația să angajeze un avocat pentru redactarea cererii de recurs și pentru susținerea acesteia în fața instanței. Prevederile din Codul de procedură civilă care reglementau aceste obligații au fost declarate neconstituționale. 

Decizia Curţii Constituţionale nr. 462/2014 referitoare la admiterea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 13, alin. (2) teza a doua, art. 83, alin. (3) şi art. 486, alin. (3) din Codul de procedură civilă a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 775 din data de 24 octombrie 2014. Potrivit dispozitivului acestei decizii, dispozițiile din Codul de procedură civilă cuprinse în art. 13, alin. (2) teza a doua, art. 83, alin. (3), precum și în art. 486, alin. (3) cu referire la mențiunile care decurg din obligativitatea formulării și susținerii cererii de recurs prin avocat sunt neconstituționale.

Dispozițiile enumerate mai sus au următorul cuprins:

-Art. 13, alin. (2) teza a doua: „În recurs, cererile și concluziile părților nu pot fi formulate și susținute decât prin avocat sau, după caz, consilier juridic, cu excepția situației în care partea sau mandatarul acesteia, soț ori rudă până la gradul al doilea inclusiv, este licențiată în drept.”;

-Art. 83, alin. (3): „La redactarea cererii și a motivelor de recurs, precum și în exercitarea și susținerea recursului, persoanele fizice vor fi asistate și, după caz, reprezentate, sub sancțiunea nulității, numai de către un avocat, în condițiile legii, cu excepția cazurilor prevăzute la art.13 alin.(2).”;

-Art. 486, alin. (3): „Mențiunile prevăzute la alin. (1) lit. a) și c)-e), precum și cerințele menționate la alin. (2) sunt prevăzute sub sancțiunea nulității. Dispozițiile art. 82, alin. (1), art. 83, alin. (3) și ale art. 87, alin. (2) rămân aplicabile”. 

Decizia poate fi citită aici. Dispoziţiile constatate ca fiind neconstituţionale sunt suspendate de drept pe o perioadă de 45 de zile de la data publicării deciziei C.C.R. în Monitorul Oficial. Dacă, în acest interval, Parlamentul nu le pune în acord cu dispoziţiile Constituţiei, acestea îşi vor înceta efectele juridice.

Sursă foto: http://www.ccr.ro/Galerie-Foto

Căile de atac împotriva hotărârilor pronunțate în litigii de muncă

În litigiile de muncă începute după data de 15 februarie 2013, calea de atac care poate fi exercitată împotriva hotărârilor judecătorești este numai apelul. În procesele care au început anterior acestei date, hotărârile judecătorești rămân supuse legii vechi și vor fi atacate cu recurs. Apelul se depune la instanța care a pronunțat hotărârea atacată, respectiv la tribunal, și va fi soluționat de instanța superioară în grad, respectiv de curtea de apel. 

Hotărârea pronunțată de curtea de apel nu poate fi atacată cu recurs. Împotriva ei pot fi exercitate doar două căi extraordinare de atac: contestația în anulare și revizuirea. Aceste două căi extraordinare de atac pot fi exercitate numai pentru motivele strict și limitativ prevăzute de Codul de procedură civilă. Nu exercitați aceste căi de atac dacă nu aveți niciunul dintre motivele prevăzute de Cod pentru că veți pierde, adică nu veți face altceva decât să aruncați pe fereastră banii și timpul vostru. O contestație în anulare se timbrează cu 100 de lei, iar cererea de revizuire se timbrează cu 100 de lei pentru fiecare motiv de revizuire invocat.

Sursă foto: http://destepti.ro/speciile-literare-exemplificate-in-creatii-romanesti-autentice

Contestarea notelor grefierilor și comunicarea, contra cost, a unei copii a înregistrării ședinței de judecată

Codul de procedură civilă a fost recent modificat prin Legea nr. 138/2014, act normativ care a intrat în vigoare ieri. Una dintre noile prevederi reglementează posibilitatea contestării notelor pe care le ia grefierul în ședință și comunicarea, contra cost, a înregistrărilor ședinței de judecată. 

Părțile pot cere citirea și corectarea notelor pe care le ia grefierul în legătură cu desfășurarea procesului. De asemenea, la sfârșitul ședinței de judecată, părțile pot cere o copie a acestor note. Până cel mai târziu la termenul următor, părțile pot contesta notele de ședință. Completarea sau rectificarea notelor, dacă este cazul, va fi făcută pe baza înregistrărilor din ședința de judecată.

Părțile pot cere o copie electronică a înregistrării ședinței de judecată. Copia trebuie să vizeze cauza în care acestea au calitatea de părți, nu alte cauze. În paranteză fie spus, când menționezi că ”părțile pot obține o copie electronică a înregistrării ședinței de judecată” este evident că te referi doar la părțile din procesul în care s-a efectuat înregistrarea, dar legiutorul a simțit nevoia să precizeze suplimentar ”în ceea ce privește cauza lor”. Copia electronică a înregistrării şedinţei de judecată va fi efectuată pe cheltuiala părții care o solicită. 

Cârcotașii, perfecționiștii și curioșii pot citi prevederea legală mai jos. :)

ART. 231

Notele de şedinţă. Înregistrarea şedinţei

(1) Grefierul care participă la şedinţă este obligat să ia note în legătură cu desfăşurarea procesului, care vor fi vizate de către preşedinte. Părţile pot cere citirea notelor şi, dacă este cazul, corectarea lor.

(2) După terminarea şedinţei de judecată, participanţii la proces primesc, la cerere, câte o copie de pe notele grefierului.

(3) Notele grefierului pot fi contestate cel mai târziu la termenul următor.

(4) Instanţa va înregistra şedinţele de judecată. În caz de contestare de către participanţii la proces a notelor grefierului, acestea vor fi verificate şi, eventual, completate ori rectificate pe baza înregistrărilor din şedinţa de judecată.

(5) La cerere, părţile, pe cheltuiala acestora, pot obţine o copie electronică a înregistrării şedinţei de judecată în ceea ce priveşte cauza lor.

(6) Înregistrările din şedinţa de judecată vor putea fi solicitate şi de către instanţele de control judiciar.

Sursă foto: http://adevarul.ro/locale/alba-iulia/concursul-11-posturi-grefier-alba-sibiu-hunedoara-suspendat-cauza-lipsei-fondurilor-salarii-1_53fc49550d133766a8979adb/index.html

Interogatoriul, ultimul mijloc de probă care trebuie menționat expres în cererea de chemare în judecată

Alături de înscrisuri și de martori, interogatoriul pârâtului este cel de al treilea și ultim mijloc de probă care trebuie menționat în mod expres într-o cerere de chemare în judecată.

Dacă pârâtul este o persoană fizică, vei introduce în cererea de chemare în judecată, la final, înainte să soliciți judecata în lipsă și înainte să o semnezi, următoarea frază: ”În dovedirea celor arătate în cuprinsul prezentei, solicit încuviințarea probei cu interogatoriul pârâtului, rugându-vă să dispuneți citarea acestuia cu mențiunea <<personal la interogatoriu>>”. La cerere nu se atașează și întrebările care urmează a fi puse pârâtului, pentru a nu da posibilitatea acestuia să își pregătească din timp răspunsurile.

Dacă pârâtul este statul, o altă persoană de drept public sau o persoană juridică de drept privat (S.R.L., S.A., P.F.A. etc.), atunci vei atașa interogatoriul la cererea de chemare în judecată pentru a fi comunicat. Persoanele juridice răspund în scris la interogatoriu, iar acesta li se comunică în prealabil. Fraza prin care vei propune această probă poate să aibă următorul conținut: ”În dovedirea celor arătate în cuprinsul prezentei, solicit încuviințarea probei cu interogatoriul pârâtului și atașez în acest scop întrebările pentru interogatoriu, rugându-vă să le comunicați acestuia”. 

Sursă foto: http://www.ziuanews.ro/politica/ce-acte-normative-ar-putea-figura-pe-agenda-sedintei-de-guvern-de-joi-131506

_________________________________________________________________________________

Ai o nelămurire legată de un proces civil sau alte buclucuri juridice? Lasă un comentariu iar eu voi încerca să te ajut.

Cum propun încuviințarea probei cu martori prin cererea de chemare în judecată?

Cu martorii este ceva mai ușor decât cu înscrisurile. Pe ei nu trebuie să îi tragi la xerox și nici să îi certifici pentru conformitate cu originalul. :)

În primul rând vei menționa în cererea de chemare în judecată, la final, înainte să soliciți judecata în lipsă și înainte să o semnezi, faptul că soliciți încuviințarea acestei probe. Vei introduce în cerere următoarea frază: ”În dovedirea celor arătate în cuprinsul prezentei, propun audierea următorilor martori: … (vei scrie cel puțin numele, prenumele și domiciliul persoanelor pe care le propui pentru a fi audiate ca martori)”. 

În măsura în care le cunoști, vei scrie în cerere și adresa electronică, numărul de telefon, numărul de fax sau alte date de contact ale martorilor. Nu este o problemă dacă nu cunoști aceste date. Este suficient (și necesar!) să menționezi în cerere numele, prenumele și domiciliul martorilor. Dacă nu cunoști aceste trei date, atunci trebuie să renunți la a mai propune încuviințarea probei cu martori. Transmiterea unor date incomplete despre persoanele pe care le propui ca martori va determina instanța să îți solicite, prin adresă, să le completezi și, în final, să îți anuleze cererea de chemare în judecată.

Sursă foto: http://www.consultantavocat.ro/declaratiile-martorilor-mijloace-de-proba/

__________________________________________________________________________

Ai o nelămurire în legătură cu un proces civil sau alte buclucuri juridice? Lasă un comentariu iar eu voi încerca să te ajut.

Începând de astăzi, ședințele publice de judecată ale Curții Constituționale a României sunt transmise în direct

Potrivit unui comunicat dat publicității luni, 6 octombrie 2014, Curtea Constituţională va transmite ședințele publice de judecată în direct, începând cu ziua de marţi, 7 octombrie 2014. Ele pot fi vizionate pe pagina de internet a Curţii Constituţionale a României (www.ccr.ro).

Sursă foto: http://www.ccr.ro/Galerie-Foto 

Vreau să anexez înscrisuri la cererea de chemare în judecată. Cum procedez?

Te pregătești să dai în judecată pe cineva. Ai întocmit cererea și ai câteva înscrisuri despre care crezi că susțin ceea ce ai scris în cerere. Hai să vedem cum procedezi astfel încât să le trimiți la instanță fără să ai probleme ulterior.

În primul rând le vei menționa în cererea de chemare în judecată, la final, înainte să soliciți judecata în lipsă și înainte să o semnezi. Vei introduce în cerere următoarea frază: ”În dovedirea celor arătate în cuprinsul prezentei, anexez următoarele înscrisuri, în copie: … (vei scrie cel puțin felul, numărul și data emiterii fiecărui înscris)”.

Mai apoi vei face copii xerox ale înscrisurilor. Trebuie să știi că acestea se comunică părților, deci le vei copia în atâtea exemplare câte părți sunt, plus un exemplar pentru instanță. Dacă dai în judecată o singură persoană de exemplu, vei trimite înscrisurile la instanță în dublu exemplar.

La final, vei scrie pe fiecare înscris ”conform cu originalul” și vei semna. Înscrisurile redactate într-o limbă străină se depun în copie certificată pentru conformitate cu originalul, însoțite de traducerea legalizată a lor. 

Sursă foto: http://www.evz.ro/un-revolutionar-a-predat-o-lectie-de-falsuri-casei-de-pensii-xeroxul-l-a-dat-de-gol-985214.html

__________________________________________________________________________

Ai o nelămurire în legătură cu un proces civil sau alte buclucuri juridice? Lasă un comentariu iar eu voi încerca să te ajut.

Poziția Consiliului Superior al Magistraturii față de proiectul de autonomie a ținutului secuiesc

Potrivit unui comunicat de presă dat publicității joi, 11 septembrie 2014, Consiliul Superior al Magistraturii atrage atenția asupra faptului că lansarea, prin orice mijloc de comunicare în masă, de către vectori de imagine - indiferent dacă sunt analişti, jurnalişti, politicieni - în spaţiul public, a unor teme ce exced cadrului constituţional în materia înfăptuirii justiţiei în România, reprezintă un potenţial de afectare a independenţei şi prestigiului acesteia şi o agresiune la principiile statului de drept.

Sursa foto: ziuadecosntanta.ro

Justiția umblă desculță, dar își cumpără haină de blană

Ministrul Justiției, Robert Cazanciuc, a declarat vineri, 5 septembrie 2014, în cadrul unei conferințe, că orice persoană va putea avea acces de la distanță, on-line, la dosarele aflate pe rolul instanțelor. Costul acestui proiect se va ridica, potrivit declarației ministrului, la ”probabil zeci de milioane de euro”.

Declarația ministrului m-a dus cu gândul la vechiul proverb românesc ”Chelului îi lipseşte tichia de mărgăritar.” Să ne înțelegem de la bun început: nu sunt împotriva progresului, însă consider că un bun manager trebuie să aloce fondurile în funcție de priorități. Știu foarte bine că fondurile pentru cheltuielile de personal și cele pentru investiții sunt prevăzute, în bugetul unei instituții, la capitole bugetare distincte. Cu toate acestea, nu îți prevezi la investiții ”probabil zeci de milioane de euro” atunci când nu ai bani pentru cei pe care ar trebui să îi angajezi în sistem.

Judecătorii sunt, practic, îngenuncheați de numărul mare de dosare pe care îl au. Personalul auxiliar de justiție stă în aceeași poziție. Și asta nu se întâmplă de azi sau de ieri, ci de mult prea mult timp. Cu toate acestea, numărul de persoane care intră în sistem a început să se micșoreze: numărul celor care vor fi auditori de justiție a scăzut, iar numărul magistraților care intră anual direct pe post este în scădere de câțiva ani. Pe acest fond, de lipsă a resurselor umane și materiale, intrarea în vigoare a anumitor dispoziții din Codul de procedură civilă a fost amânată pentru data de 1 ianuarie 2016.   

Cu toate acestea, Ministerul Justiției va cheltui ”probabil zeci de milioane de euro” pentru ca onorabilul justițiabil care plătește să își poată vedea dosarul de acasă, din fotoliu. Pentru capetele luminate de la conducerea ministerului nu mai contează faptul că, până la fixarea primului termen, care poate fi și peste un an de la data introducerii cererii, onorabilul doar plătește, fără să aibă ce să vadă. Ca să nu mai discutăm despre calitatea actului de justiție care, cu oameni puțini, nu poate fi altfel decât inexistentă.