Cererea de chemare în judecată (III)

Continui astăzi seria dedicată conținutului cererii de chemare în judecată. Primele două articole pot fi citite aici și aici.

O cerere de chemare în judecată trebuie să conțină întotdeauna obiectul ei. Obiectul unei cereri este ceea ce solicitați voi instanței, pretenția voastră concretă.

În cazul în care formulați o cerere evaluabilă în bani, sunteți obligați să indicați valoarea obiectului cererii, după prețuirea voastră. Pentru a nu trece în cererea de chemare în judecată o valoare aleatorie, trebuie să menționați în cuprinsul ei modul de calcul prin care ați ajuns la această valoare, precum și să anexați dovezi în acest sens.

În cazul în care cererea voastră are ca obiect un drept de proprietate sau alte drepturi reale asupra unui imobil, valoarea lor se determină în funcție de valoarea impozabilă, stabilită potrivit legislației fiscale. Dacă valoarea impozabilă nu este stabilită, veți face voi evaluarea imobilului, indicând valoarea în cuprinsul cererii de chemare în judecată, așa cum am arătat în paragraful precedent.

Pentru identificarea imobilelor veți arăta în cerere localitatea şi judeţul, strada şi numărul, iar în lipsă, vecinătăţile, etajul şi apartamentul, precum şi, când imobilul este înscris în cartea funciară, numărul de carte funciară şi numărul cadastral sau topografic, după caz. La cerere veți anexa extrasul de carte funciară, cu arătarea titularului înscris în cartea funciară, eliberat de biroul de cadastru şi publicitate imobiliară în raza căruia este situat imobilul, iar în cazul în care imobilul nu este înscris în cartea funciară, veți anexa un certificat emis de acelaşi birou, care atestă acest fapt.

Codul de procedură civilă prevede că, atunci când stabiliți valoarea obiectului cererii, nu trebuie să aveți în vedere accesoriile pretenţiei principale, precum dobânzile, penalităţile, fructele, cheltuielile sau altele asemenea, indiferent de data scadenţei, şi nici prestaţiile periodice ajunse la scadenţă în cursul judecăţii.

Puteți modifica obiectul și valoarea acestuia până la primul termen de judecată la care sunteți legal citați. După acest termen, modificarea lor poate fi făcută numai dacă celelalte părți își exprimă în mod expres acordul.

Sursă foto: http://destepti.ro/speciile-literare-exemplificate-in-creatii-romanesti-autentice

Cererea de chemare în judecată (II)

Continui astăzi seria dedicată conținutului cererii de chemare în judecată. Primul articol poate fi citit aici. 

Există situații în care alegeți ca cererea de chemare în judecată să fie făcută de o altă persoană, avocat sau mandatar neavocat. El este reprezentantul vostru în fața instanței. 

În această situație, în cererea de chemare în judecată trebuie trecute numele, prenumele şi calitatea celui care vă reprezintă în proces, iar în cazul reprezentării prin avocat, numele, prenumele acestuia şi sediul profesional. Menționarea acestor date este necesară numai dacă cererea este formulată și semnată de reprezentantul vostru, în calitatea menționată. 

În toate cazurile de reprezentare trebuie ca în cerere să se indice în mod clar calitatea de reprezentant. Neindicarea acestei calități poate duce la anularea sau respingerea cererii, după caz. 

Cererea va cuprinde, dacă este cazul, şi adresa electronică sau coordonatele reprezentantului vostru, precum numărul de telefon, numărul de fax ori altele asemenea. Aceste date se trec în cerere în măsura în care există, cu scopul de a facilita comunicarea rapidă a citațiilor și a altor acte de procedură. În toate cazurile de reprezentare se va alătura la cererea de chemare în judecată procura, împuternicirea avocațială sau actul care justifică reprezentarea voastră în justiție.

Sursă foto: http://destepti.ro/speciile-literare-exemplificate-in-creatii-romanesti-autentice

Cererea de chemare în judecată (I)

Încep astăzi o scurtă serie despre elementele pe care trebuie să le conțină o cerere de chemare în judecată. Sper să fie utilă oricărei persoane care vrea să se adreseze unei instanțe.

În primul rând, o cerere de chemare în judecată trebuie să cuprindă elementele de identificare a părților. Avem două categorii de elemente de identificare:

1. Cele pe care este obligatoriu să le menționați în cerere:

-numele şi prenumele, domiciliul sau reşedinţa părţilor ori, pentru persoanele juridice, denumirea şi sediul lor. În cerere veți scrie numele și prenumele persoanelor fizice în forma completă, așa cum apare în cartea de identitate, iar denumirea persoanelor juridice o veți scrie în forma în care apare în evidențele în care acestea sunt înregistrate (Oficiul Registrului Comerțului etc.). Nu vă puteți judeca nici cu ”vecinul Gheorghe”, nici cu ”Popescu de pe scară” și nici cu ”S.R.L.-ul de pe strada mea”.

În cazul părților persoane fizice, este suficient să scrieți locul unde acestea locuiesc efectiv. Nu trebuie să indicați neapărat domiciliul din actele lor de identitate dacă acesta nu coincide cu locul unde ele locuiesc efectiv. În cazul părților persoane juridice, trebuie să indicați sediul așa cum apare el în evidențele în care acestea sunt înregistrate.

-codul numeric personal sau, după caz, codul unic de înregistrare ori codul de identificare fiscală, numărul de înmatriculare în registrul comerţului sau de înscriere în registrul persoanelor juridice şi contul bancar ale reclamantului, dacă posedă ori i s-au atribuit aceste elemente de identificare.

2. Cele pe care le veți menționa în cerere doar dacă le cunoașteți:

-codul numeric personal sau, după caz, codul unic de înregistrare ori codul de identificare fiscală, numărul de înmatriculare în registrul comerţului sau de înscriere în registrul persoanelor juridice şi contul bancar ale pârâtului, dacă posedă ori i s-au atribuit aceste elemente de identificare.

Cererea va cuprinde, dacă este cazul, şi adresa electronică sau coordonatele care au fost indicate în acest scop de părţi, precum numărul de telefon, numărul de fax ori altele asemenea. Aceste date se trec în cerere în măsura în care există, cu scopul de a facilita comunicarea rapidă a citațiilor și a altor acte de procedură. Dacă locuiți în străinătate, veți scrie în cererea de chemare în judecată și domiciliul ales în România, unde vi se vor comunica toate actele privitoare la proces. 

Sursă foto: http://destepti.ro/speciile-literare-exemplificate-in-creatii-romanesti-autentice

Interogatoriul, ultimul mijloc de probă care trebuie menționat expres în cererea de chemare în judecată

Alături de înscrisuri și de martori, interogatoriul pârâtului este cel de al treilea și ultim mijloc de probă care trebuie menționat în mod expres într-o cerere de chemare în judecată.

Dacă pârâtul este o persoană fizică, vei introduce în cererea de chemare în judecată, la final, înainte să soliciți judecata în lipsă și înainte să o semnezi, următoarea frază: ”În dovedirea celor arătate în cuprinsul prezentei, solicit încuviințarea probei cu interogatoriul pârâtului, rugându-vă să dispuneți citarea acestuia cu mențiunea <<personal la interogatoriu>>”. La cerere nu se atașează și întrebările care urmează a fi puse pârâtului, pentru a nu da posibilitatea acestuia să își pregătească din timp răspunsurile.

Dacă pârâtul este statul, o altă persoană de drept public sau o persoană juridică de drept privat (S.R.L., S.A., P.F.A. etc.), atunci vei atașa interogatoriul la cererea de chemare în judecată pentru a fi comunicat. Persoanele juridice răspund în scris la interogatoriu, iar acesta li se comunică în prealabil. Fraza prin care vei propune această probă poate să aibă următorul conținut: ”În dovedirea celor arătate în cuprinsul prezentei, solicit încuviințarea probei cu interogatoriul pârâtului și atașez în acest scop întrebările pentru interogatoriu, rugându-vă să le comunicați acestuia”. 

Sursă foto: http://www.ziuanews.ro/politica/ce-acte-normative-ar-putea-figura-pe-agenda-sedintei-de-guvern-de-joi-131506

_________________________________________________________________________________

Ai o nelămurire legată de un proces civil sau alte buclucuri juridice? Lasă un comentariu iar eu voi încerca să te ajut.

Cum propun încuviințarea probei cu martori prin cererea de chemare în judecată?

Cu martorii este ceva mai ușor decât cu înscrisurile. Pe ei nu trebuie să îi tragi la xerox și nici să îi certifici pentru conformitate cu originalul. :)

În primul rând vei menționa în cererea de chemare în judecată, la final, înainte să soliciți judecata în lipsă și înainte să o semnezi, faptul că soliciți încuviințarea acestei probe. Vei introduce în cerere următoarea frază: ”În dovedirea celor arătate în cuprinsul prezentei, propun audierea următorilor martori: … (vei scrie cel puțin numele, prenumele și domiciliul persoanelor pe care le propui pentru a fi audiate ca martori)”. 

În măsura în care le cunoști, vei scrie în cerere și adresa electronică, numărul de telefon, numărul de fax sau alte date de contact ale martorilor. Nu este o problemă dacă nu cunoști aceste date. Este suficient (și necesar!) să menționezi în cerere numele, prenumele și domiciliul martorilor. Dacă nu cunoști aceste trei date, atunci trebuie să renunți la a mai propune încuviințarea probei cu martori. Transmiterea unor date incomplete despre persoanele pe care le propui ca martori va determina instanța să îți solicite, prin adresă, să le completezi și, în final, să îți anuleze cererea de chemare în judecată.

Sursă foto: http://www.consultantavocat.ro/declaratiile-martorilor-mijloace-de-proba/

__________________________________________________________________________

Ai o nelămurire în legătură cu un proces civil sau alte buclucuri juridice? Lasă un comentariu iar eu voi încerca să te ajut.

Vreau să anexez înscrisuri la cererea de chemare în judecată. Cum procedez?

Te pregătești să dai în judecată pe cineva. Ai întocmit cererea și ai câteva înscrisuri despre care crezi că susțin ceea ce ai scris în cerere. Hai să vedem cum procedezi astfel încât să le trimiți la instanță fără să ai probleme ulterior.

În primul rând le vei menționa în cererea de chemare în judecată, la final, înainte să soliciți judecata în lipsă și înainte să o semnezi. Vei introduce în cerere următoarea frază: ”În dovedirea celor arătate în cuprinsul prezentei, anexez următoarele înscrisuri, în copie: … (vei scrie cel puțin felul, numărul și data emiterii fiecărui înscris)”.

Mai apoi vei face copii xerox ale înscrisurilor. Trebuie să știi că acestea se comunică părților, deci le vei copia în atâtea exemplare câte părți sunt, plus un exemplar pentru instanță. Dacă dai în judecată o singură persoană de exemplu, vei trimite înscrisurile la instanță în dublu exemplar.

La final, vei scrie pe fiecare înscris ”conform cu originalul” și vei semna. Înscrisurile redactate într-o limbă străină se depun în copie certificată pentru conformitate cu originalul, însoțite de traducerea legalizată a lor. 

Sursă foto: http://www.evz.ro/un-revolutionar-a-predat-o-lectie-de-falsuri-casei-de-pensii-xeroxul-l-a-dat-de-gol-985214.html

__________________________________________________________________________

Ai o nelămurire în legătură cu un proces civil sau alte buclucuri juridice? Lasă un comentariu iar eu voi încerca să te ajut.

Până când pot să îmi modific cererea de chemare în judecată?

Ai un proces civil pe rolul instanței și ți-ai dat seama că vrei să mai ceri ceva instanței. Asta înseamnă să îți modifici cererea de chemare în judecată. O să îți spun până când poți să faci asta.

În primul rând este importantă data la care a început procesul. De ce? Pentru că, începând cu data de 15 februarie 2013, avem un nou Cod de procedură civilă. Procesele care au început anterior acestei date se vor desfășura potrivit dispozițiilor vechiului Cod de procedură civilă, numit în continuare ”Codul de procedură civilă de la 1865”. Asta, în drept, se numește ”ultraactivitatea legii”. Litigiile care au început ulterior datei de 15 februarie vor fi guvernate de prevederile Codului de procedură civilă în vigoare.

1. Litigiul tău se judecă potrivit Codului de procedură civilă de la 1865. Asta înseamnă că îți poți modifica cererea până la prima zi de înfățișare, potrivit art. 132, alin. (1) din Codul de procedură civilă de la 1865.

Ei, dar care este ”prima zi de înfățișare”? În primul rând trebuie să știi că prima zi de înfățișare nu este totuna cu primul termen al unei cauze. Prima zi de înfățișare este primul termen la care sunt întrunite cumulativ două condiții:

-toate părțile sunt legal citate;

-părțile pot pune concluzii, adică pot să își exprime punctul de vedere în legătură cu orice aspect din procesul respectiv. Nu pot fi puse concluzii, de exemplu, la un termen al procesului la care pârâtul a depus o cerere pentru lipsă de apărare pe care instanța a admis-o, completul nu era legal compus sau constituit, cererea de chemare în judecată nu a fost comunicată pârâtului.

Prin urmare, prima zi de înfățișare nu coincide întotdeauna cu primul termen al procesului. Dacă cele două condiții enumerate mai sus sunt întrunite chiar la primul termen al procesului, atunci primul termen este și prima zi de înfățișare.

2. Litigiul tău se judecă potrivit Codului de procedură civilă în vigoare. În această situație, îți poți modifica cererea de chemare în judecată până la primul termen la care ai fost legal citat, potrivit art. 204, alin. (1) din Codul de procedură civilă în vigoare. Modificarea cererii peste acest termen poate avea loc numai cu acordul expres al celorlalte părți. 

După cum observi, lucrurile sunt mai clare dacă procesul tău a început ulterior datei de 15 februarie 2013 pentru că ai scăpat de prima zi de înfățișare.

__________________________________________________________________________________
Ai o nelămurire în legătură cu un proces civil sau alte buclucuri juridice? Lasă un comentariu iar eu voi încerca să te ajut. 

Instanța îmi cere contul bancar al pârâtului, dar eu nu îl știu. Ce fac?

Ai introdus un proces civil pe rolul instanței și primești un act intitulat ”Comunicare Adresă” prin care ți se cere, sub sancțiunea anulării cererii, să comunici contul bancar al pârâtului. Te trezești într-o situație ingrată: nu cunoști acest cont și nici nu ai cum să îl afli. Ce faci în această situație? Simplu: întocmești un răspuns scurt prin care comunici instanței că nu cunoști această dată. Este singurul lucru pe care trebuie să îl faci. Nu uita să trimiți răspunsul în termenul precizat de instanță în ”Comunicare Adresă” și să scrii în acesta instanța și numărul de dosar.

La fel o să procedezi și dacă instanța îți cere să îi comunici codul numeric personal sau, după caz, codul unic de înregistrare ori codul de identificare fiscală, precum și numărul de înmatriculare în registrul comerţului sau de înscriere în registrul persoanelor juridice, toate aparținând pârâtului. De ce procedezi așa? Pentru că dispozițiile art. 194 din Codul de procedură civilă prevăd că aceste date se trec în cererea de chemare în judecată numai în măsura în care sunt cunoscute de către reclamant.

______________________________________________________________________________________________
Ai o nelămurire în legătură cu un proces civil sau alte buclucuri juridice? Lasă un comentariu iar eu voi încerca să te ajut.