miercuri, 17 decembrie 2014

Cererea de chemare în judecată (III)

Continui astăzi seria dedicată conținutului cererii de chemare în judecată. Primele două articole pot fi citite aici și aici.

O cerere de chemare în judecată trebuie să conțină întotdeauna obiectul ei. Obiectul unei cereri este ceea ce solicitați voi instanței, pretenția voastră concretă.

În cazul în care formulați o cerere evaluabilă în bani, sunteți obligați să indicați valoarea obiectului cererii, după prețuirea voastră. Pentru a nu trece în cererea de chemare în judecată o valoare aleatorie, trebuie să menționați în cuprinsul ei modul de calcul prin care ați ajuns la această valoare, precum și să anexați dovezi în acest sens.

În cazul în care cererea voastră are ca obiect un drept de proprietate sau alte drepturi reale asupra unui imobil, valoarea lor se determină în funcție de valoarea impozabilă, stabilită potrivit legislației fiscale. Dacă valoarea impozabilă nu este stabilită, veți face voi evaluarea imobilului, indicând valoarea în cuprinsul cererii de chemare în judecată, așa cum am arătat în paragraful precedent.

Pentru identificarea imobilelor veți arăta în cerere localitatea şi judeţul, strada şi numărul, iar în lipsă, vecinătăţile, etajul şi apartamentul, precum şi, când imobilul este înscris în cartea funciară, numărul de carte funciară şi numărul cadastral sau topografic, după caz. La cerere veți anexa extrasul de carte funciară, cu arătarea titularului înscris în cartea funciară, eliberat de biroul de cadastru şi publicitate imobiliară în raza căruia este situat imobilul, iar în cazul în care imobilul nu este înscris în cartea funciară, veți anexa un certificat emis de acelaşi birou, care atestă acest fapt.

Codul de procedură civilă prevede că, atunci când stabiliți valoarea obiectului cererii, nu trebuie să aveți în vedere accesoriile pretenţiei principale, precum dobânzile, penalităţile, fructele, cheltuielile sau altele asemenea, indiferent de data scadenţei, şi nici prestaţiile periodice ajunse la scadenţă în cursul judecăţii.

Puteți modifica obiectul și valoarea acestuia până la primul termen de judecată la care sunteți legal citați. După acest termen, modificarea lor poate fi făcută numai dacă celelalte părți își exprimă în mod expres acordul.

Sursă foto: http://destepti.ro/speciile-literare-exemplificate-in-creatii-romanesti-autentice

miercuri, 3 decembrie 2014

Ridicarea mașinilor în sectorul 6 și contenciosul administrativ

”Ridicarea mașinilor în sectorul 6 este nelegală”, m-au anunțat ieri dimineață cei doi colegi mai tineri ai mei, dar foarte isteți. ”A obținut Gheorghe Piperea o hotărâre în acest sens și este prima de acest fel”, mi-a spus Raluca trecând pe lângă biroul meu. Zâmbetul ei larg te făcea să te întrebi dacă nu cumva participase și ea la victoria avocatului. ”Și are efect general, nu doar între părți”, mi-a spus Tasian ridicând capul din calculator și uitându-se la mine întrebător.  ”Cum să fie, măi, o hotărâre de speță opozabilă tuturor?” îl întreb eu, fără să știu care a fost obiectul acțiunii. ”Păi asta mă întrebam și eu”, mi-a răspuns el arătându-mi articolul în care citise asta.

În dimineața aceasta m-am trezit mai devreme, dornică să descifrez misterul hotărârii despre care se vorbea pe toate site-urile. Am aflat de aici, de aici și de aici că este vorba despre o hotărâre a Tribunalul București - Secţia a II-a Contencios Administrativ şi Fiscal, pronunțată în dosarul nr. 9608/3/2014. Instanța a admis în parte cererea de chemare în judecată și a dispus, printre altele, anularea anexei 2 a HCLS 6 nr. 4/2010, anexă ce reglementează Regulamentul privind blocarea/ridicarea, transportul, depozitarea şi eliberarea vehiculelor şi remorcilor staţionate neregulamentar pe partea carosabilă a drumurilor publice din sectorul 6, precum şi pe domeniul public şi privat de pe raza teritorială a sectorului 6. Dispozitivul acestei hotărâri este următorul:
Admite în parte acţiunea. Anulează în parte HCLS 6 nr. 4/2010, în ceea ce priveşte Anexa 2 la aceasta, reprezentând Regulamentul privind procedura de ridicare, transport, depozitarea în spaţii amenajate şi eliberarea vehiculelor staţionate neregulamentar pe domeniul public al Sectorului 6 al Municipiului Bucureşti. Anulează dispoziţia de ridicare seria PL nr. 022142/04.10.2012, emisă de pârâta DGPLS 6 Bucureşti. Obligă pârâta DGPLS 6 Bucureşti la restituirea către reclamanţi a sumei de 677,32 lei. Ia act că nu se solicită cheltuieli de judecată. Cu recurs în 15 zile de la comunicare. Pronunţată în şedinţa publică azi, 28.11.2014.
După cum rezultă de mai sus, avem o hotărâre judecătorească pronunțată în fond, deci care nu este definitivă. Ea poate fi atacată cu recurs, iar recursul în materia contenciosului administrativ este suspensiv de executare. Asta înseamnă că hotărârea Tribunalului București nu este titlu executoriu și nici nu poate fi pusă în executare dacă împotriva ei se exercită calea de atac a recursului. Doar după soluționarea recursului (în sensul respingerii lui, desigur) putem să spunem ”Ridicarea mașinilor în sectorul 6 din București este nelegală”. De-abia de la data pronunțării instanței de recurs niciun vehicul parcat neregulamentar în sectorul 6 nu va mai putea fi ridicat în baza anexei nr. 2 a HCLS 6 nr. 4/2010. Sigur că asta nu micșorează meritul echipei de avocați care a obținut hotărârea.

Sursă foto: http://www.cespun.eu/serviciul-ridicari-auto-sector-6-japca-cu-acte/