vineri, 16 ianuarie 2015

Articol cu final deschis: comunicarea hotărârii judecătorești prin e-mail

Potrivit unui comunicat dat publicității de Ministerul Justiției, părțile și participanții la un proces civil pot solicita transmiterea, în format electronic, a încheierilor de ședință, a sentințelor civile și a deciziilor civile.

După cum se arată în comunicat, programul informatic al instanțelor a fost modificat astfel încât să permită transmiterea prin e-mail către părțile dintr-un proces, dar și către reprezentanții legali ai acestora, a încheierilor de ședință, a sentințelor și a deciziilor civile imediat ce acestea sunt încărcate în sistem. 

Faptul că pot solicita comunicarea prin intermediul e-mailului a oricărei hotărâri judecătorești precum și afirmațiile contradictorii ale Ministrului Justiției (cum pui în executare un draft, practic?) m-au făcut să mă întreb următoarele:
-în ce temei legal pot eu să solicit comunicarea pe e-mail a unei hotărâri?
-de la ce dată curge termenul de exercitare a căii de atac, de la data comunicării hotărârii prin intermediul e-mailului sau de la data comunicării hotărârii prin intermediul poștei?

În opinia mea, solicitarea comunicării acestor hotărâri se poate face în temeiul art. 154, alin. (6) Cod procedură civilă. În vederea confirmării, instanţa, odată cu hotărârea judecătorească, va comunica un formular care va conţine: denumirea instanţei, data comunicării, numele grefierului care asigură comunicarea şi indicarea actelor comunicate; formularul va fi completat de către destinatar cu data primirii, numele în clar şi semnătura persoanei însărcinate cu primirea corespondenţei şi va fi expediat instanţei prin telefax, poştă electronică sau prin alte mijloace (art. 154, alin. 6 teză finală Cod procedură civilă). Acest formular se atașează la dosar și face dovada că partea a primit hotărârea solicitată. 

În privința datei de la care începe să curgă termenul pentru exercitarea căii de atac, cred că multe voci o să spună că acest termen începe să curgă numai după comunicarea hotărârii prin poștă. Eu sunt de părere că avem o comunicare perfect valabilă și dacă hotărârea este transmisă prin e-mail, la cererea părții. Art. 427 Cod procedură civilă care reglementează comunicarea hotărârii judecătorești nu distinge după modalitatea de comunicare a acesteia, iar existența la dosar a formularului prevăzut la art. 154, alin. 6 teză finală Cod procedură civilă face dovada că partea a primit hotărârea judecătorească. 

Sigur că cele de mai sus sunt doar opinii exprimate pe un teren absolut nou și, ca orice opinii, pot fi greșite. Voi citi cu plăcere orice alte opinii contrare.

Sursă foto: http://destepti.ro/speciile-literare-exemplificate-in-creatii-romanesti-autentice

miercuri, 17 decembrie 2014

Cererea de chemare în judecată (III)

Continui astăzi seria dedicată conținutului cererii de chemare în judecată. Primele două articole pot fi citite aici și aici.

O cerere de chemare în judecată trebuie să conțină întotdeauna obiectul ei. Obiectul unei cereri este ceea ce solicitați voi instanței, pretenția voastră concretă.

În cazul în care formulați o cerere evaluabilă în bani, sunteți obligați să indicați valoarea obiectului cererii, după prețuirea voastră. Pentru a nu trece în cererea de chemare în judecată o valoare aleatorie, trebuie să menționați în cuprinsul ei modul de calcul prin care ați ajuns la această valoare, precum și să anexați dovezi în acest sens.

În cazul în care cererea voastră are ca obiect un drept de proprietate sau alte drepturi reale asupra unui imobil, valoarea lor se determină în funcție de valoarea impozabilă, stabilită potrivit legislației fiscale. Dacă valoarea impozabilă nu este stabilită, veți face voi evaluarea imobilului, indicând valoarea în cuprinsul cererii de chemare în judecată, așa cum am arătat în paragraful precedent.

Pentru identificarea imobilelor veți arăta în cerere localitatea şi judeţul, strada şi numărul, iar în lipsă, vecinătăţile, etajul şi apartamentul, precum şi, când imobilul este înscris în cartea funciară, numărul de carte funciară şi numărul cadastral sau topografic, după caz. La cerere veți anexa extrasul de carte funciară, cu arătarea titularului înscris în cartea funciară, eliberat de biroul de cadastru şi publicitate imobiliară în raza căruia este situat imobilul, iar în cazul în care imobilul nu este înscris în cartea funciară, veți anexa un certificat emis de acelaşi birou, care atestă acest fapt.

Codul de procedură civilă prevede că, atunci când stabiliți valoarea obiectului cererii, nu trebuie să aveți în vedere accesoriile pretenţiei principale, precum dobânzile, penalităţile, fructele, cheltuielile sau altele asemenea, indiferent de data scadenţei, şi nici prestaţiile periodice ajunse la scadenţă în cursul judecăţii.

Puteți modifica obiectul și valoarea acestuia până la primul termen de judecată la care sunteți legal citați. După acest termen, modificarea lor poate fi făcută numai dacă celelalte părți își exprimă în mod expres acordul.

Sursă foto: http://destepti.ro/speciile-literare-exemplificate-in-creatii-romanesti-autentice

miercuri, 3 decembrie 2014

Ridicarea mașinilor în sectorul 6 și contenciosul administrativ

”Ridicarea mașinilor în sectorul 6 este nelegală”, m-au anunțat ieri dimineață cei doi colegi mai tineri ai mei, dar foarte isteți. ”A obținut Gheorghe Piperea o hotărâre în acest sens și este prima de acest fel”, mi-a spus Raluca trecând pe lângă biroul meu. Zâmbetul ei larg te făcea să te întrebi dacă nu cumva participase și ea la victoria avocatului. ”Și are efect general, nu doar între părți”, mi-a spus Tasian ridicând capul din calculator și uitându-se la mine întrebător.  ”Cum să fie, măi, o hotărâre de speță opozabilă tuturor?” îl întreb eu, fără să știu care a fost obiectul acțiunii. ”Păi asta mă întrebam și eu”, mi-a răspuns el arătându-mi articolul în care citise asta.

În dimineața aceasta m-am trezit mai devreme, dornică să descifrez misterul hotărârii despre care se vorbea pe toate site-urile. Am aflat de aici, de aici și de aici că este vorba despre o hotărâre a Tribunalul București - Secţia a II-a Contencios Administrativ şi Fiscal, pronunțată în dosarul nr. 9608/3/2014. Instanța a admis în parte cererea de chemare în judecată și a dispus, printre altele, anularea anexei 2 a HCLS 6 nr. 4/2010, anexă ce reglementează Regulamentul privind blocarea/ridicarea, transportul, depozitarea şi eliberarea vehiculelor şi remorcilor staţionate neregulamentar pe partea carosabilă a drumurilor publice din sectorul 6, precum şi pe domeniul public şi privat de pe raza teritorială a sectorului 6. Dispozitivul acestei hotărâri este următorul:
Admite în parte acţiunea. Anulează în parte HCLS 6 nr. 4/2010, în ceea ce priveşte Anexa 2 la aceasta, reprezentând Regulamentul privind procedura de ridicare, transport, depozitarea în spaţii amenajate şi eliberarea vehiculelor staţionate neregulamentar pe domeniul public al Sectorului 6 al Municipiului Bucureşti. Anulează dispoziţia de ridicare seria PL nr. 022142/04.10.2012, emisă de pârâta DGPLS 6 Bucureşti. Obligă pârâta DGPLS 6 Bucureşti la restituirea către reclamanţi a sumei de 677,32 lei. Ia act că nu se solicită cheltuieli de judecată. Cu recurs în 15 zile de la comunicare. Pronunţată în şedinţa publică azi, 28.11.2014.
După cum rezultă de mai sus, avem o hotărâre judecătorească pronunțată în fond, deci care nu este definitivă. Ea poate fi atacată cu recurs, iar recursul în materia contenciosului administrativ este suspensiv de executare. Asta înseamnă că hotărârea Tribunalului București nu este titlu executoriu și nici nu poate fi pusă în executare dacă împotriva ei se exercită calea de atac a recursului. Doar după soluționarea recursului (în sensul respingerii lui, desigur) putem să spunem ”Ridicarea mașinilor în sectorul 6 din București este nelegală”. De-abia de la data pronunțării instanței de recurs niciun vehicul parcat neregulamentar în sectorul 6 nu va mai putea fi ridicat în baza anexei nr. 2 a HCLS 6 nr. 4/2010. Sigur că asta nu micșorează meritul echipei de avocați care a obținut hotărârea.

Sursă foto: http://www.cespun.eu/serviciul-ridicari-auto-sector-6-japca-cu-acte/

miercuri, 19 noiembrie 2014

Cererea de chemare în judecată (II)

Continui astăzi seria dedicată conținutului cererii de chemare în judecată. Primul articol poate fi citit aici

Există situații în care alegeți ca cererea de chemare în judecată să fie făcută de o altă persoană, avocat sau mandatar neavocat. El este reprezentantul vostru în fața instanței. 

În această situație, în cererea de chemare în judecată trebuie trecute numele, prenumele şi calitatea celui care vă reprezintă în proces, iar în cazul reprezentării prin avocat, numele, prenumele acestuia şi sediul profesional. Menționarea acestor date este necesară numai dacă cererea este formulată și semnată de reprezentantul vostru, în calitatea menționată. 

În toate cazurile de reprezentare trebuie ca în cerere să se indice în mod clar calitatea de reprezentant. Neindicarea acestei calități poate duce la anularea sau respingerea cererii, după caz. 

Cererea va cuprinde, dacă este cazul, şi adresa electronică sau coordonatele reprezentantului vostru, precum numărul de telefon, numărul de fax ori altele asemenea. Aceste date se trec în cerere în măsura în care există, cu scopul de a facilita comunicarea rapidă a citațiilor și a altor acte de procedură. În toate cazurile de reprezentare se va alătura la cererea de chemare în judecată procura, împuternicirea avocațială sau actul care justifică reprezentarea voastră în justiție.


Sursă foto: http://destepti.ro/speciile-literare-exemplificate-in-creatii-romanesti-autentice

duminică, 16 noiembrie 2014

Legislația poate fi consultată gratuit, pe site-ul Ministerului Justiției



În 12 noiembrie 2014 Ministerul Justiției a dat publicității un comunicat prin care a anunțat lansarea oficială a Portalului legislativ, o aplicație electronică de legislație națională care permite accesul gratuit al cetățenilor și al instituțiilor publice și private, atât de pe teritoriul României, cât și din spațiul comunitar, la o bază de date legislativă națională, gestionată de Ministerul Justiției. 

În comunicat se arată că inițierea acestui proiect de către Ministerul Justiției a fost determinată de necesitatea soluționării unei probleme majore cu care se confruntă la momentul actual societatea românească, și anume asigurarea accesului rapid, liber și neîngrădit al oricărei persoane fizice sau juridice interesate la legislație. 

Portalul legislativ poate fi accesat la adresa http://legislatie.just.ro/. De asemenea, el poate fi accesat și de pe prima pagină a site-ului Ministerului Justiției, www.just.ro. Eu l-am testat și a fost foarte ușor de utilizat. Găsiți pe Portalul legislativ actele normative atât în forma de bază, cât și în forma actualizată. 

duminică, 9 noiembrie 2014

Ce vrăji a mai făcut instanța mea



Codul de procedură civilă ne anunță, cu emfază, că instanţa poate hotărî asupra unei cereri numai dacă părţile au fost citate ori s-au prezentat, personal sau prin reprezentant. Tu, care nu verifici periodic portalul instanțelor ca să vezi dacă este cazul să te prezinți în instanță, stai liniștit cu credința că vei primi o citație dacă ai fost dat în judecată. Ei bine, te înșeli!

Acum o lună de zile a ajuns pe biroul meu o cerere de chemare în judecată. M-am uitat nedumerită la ea: nu avea nicio citație anexată. Avea, în schimb, anexată o adresă-tip cu care instanța comunică încheieri de ședință. Cineva tăiase cu pixul titulatura și scrisese olograf ”copie de pe acțiune”. Puteți vedea adresa cu pricina în poza ce însoțește articolul. 

Bun, bun, m-am gândit eu, mi se comunică o cerere, dar de ce fără citație? Dosarul nu exista în evidențele instituției în care lucrez, deci până la acel moment nu fuseserăm citați în cauză. M-am uitat repede pe portal, convinsă că voi găsi acolo toate răspunsurile pe care le căutam. Ei, aș! Ceața a devenit și mai densă. Am aflat de pe portal că fuseserăm introduși în cauză la ultimul termen și că instanța dispusese citarea noastră și comunicarea cererii de chemare în judecată. Păi atunci unde era citația? 

E de prisos să vă mai spun că nici până în ziua de astăzi nu am aflat răspunsuri la întrebările mele. Instanța a rămas în pronunțare la termenul imediat următor, cel pentru care nu am fost niciodată citați. Probabil că dovada de înmânare a citației nu a mai fost necesară. :) În mod cert voi primi sentința civilă fără ca vreodată să mai primesc și citația pentru termen. Citație pe care eu, care trăiesc cu nostalgia lucrului bine făcut, o mai aștept și astăzi…

miercuri, 5 noiembrie 2014

Cererea de chemare în judecată (I)

Încep astăzi o scurtă serie despre elementele pe care trebuie să le conțină o cerere de chemare în judecată. Sper să fie utilă oricărei persoane care vrea să se adreseze unei instanțe.

În primul rând, o cerere de chemare în judecată trebuie să cuprindă elementele de identificare a părților. Avem două categorii de elemente de identificare:

1. Cele pe care este obligatoriu să le menționați în cerere:

-numele şi prenumele, domiciliul sau reşedinţa părţilor ori, pentru persoanele juridice, denumirea şi sediul lor. În cerere veți scrie numele și prenumele persoanelor fizice în forma completă, așa cum apare în cartea de identitate, iar denumirea persoanelor juridice o veți scrie în forma în care apare în evidențele în care acestea sunt înregistrate (Oficiul Registrului Comerțului etc.). Nu vă puteți judeca nici cu ”vecinul Gheorghe”, nici cu ”Popescu de pe scară” și nici cu ”S.R.L.-ul de pe strada mea”.

În cazul părților persoane fizice, este suficient să scrieți locul unde acestea locuiesc efectiv. Nu trebuie să indicați neapărat domiciliul din actele lor de identitate dacă acesta nu coincide cu locul unde ele locuiesc efectiv. În cazul părților persoane juridice, trebuie să indicați sediul așa cum apare el în evidențele în care acestea sunt înregistrate.

-codul numeric personal sau, după caz, codul unic de înregistrare ori codul de identificare fiscală, numărul de înmatriculare în registrul comerţului sau de înscriere în registrul persoanelor juridice şi contul bancar ale reclamantului, dacă posedă ori i s-au atribuit aceste elemente de identificare.

2. Cele pe care le veți menționa în cerere doar dacă le cunoașteți:

-codul numeric personal sau, după caz, codul unic de înregistrare ori codul de identificare fiscală, numărul de înmatriculare în registrul comerţului sau de înscriere în registrul persoanelor juridice şi contul bancar ale pârâtului, dacă posedă ori i s-au atribuit aceste elemente de identificare.

Cererea va cuprinde, dacă este cazul, şi adresa electronică sau coordonatele care au fost indicate în acest scop de părţi, precum numărul de telefon, numărul de fax ori altele asemenea. Aceste date se trec în cerere în măsura în care există, cu scopul de a facilita comunicarea rapidă a citațiilor și a altor acte de procedură. Dacă locuiți în străinătate, veți scrie în cererea de chemare în judecată și domiciliul ales în România, unde vi se vor comunica toate actele privitoare la proces. 


Sursă foto: http://destepti.ro/speciile-literare-exemplificate-in-creatii-romanesti-autentice

joi, 30 octombrie 2014

Angajarea unui avocat în recurs nu mai este obligatorie

Începând cu data de 24.10.2014, persoanele fizice nu mai au obligația să angajeze un avocat pentru redactarea cererii de recurs și pentru susținerea acesteia în fața instanței. Prevederile din Codul de procedură civilă care reglementau aceste obligații au fost declarate neconstituționale. 

Decizia Curţii Constituţionale nr. 462/2014 referitoare la admiterea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 13, alin. (2) teza a doua, art. 83, alin. (3) şi art. 486, alin. (3) din Codul de procedură civilă a fost publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 775 din data de 24 octombrie 2014. Potrivit dispozitivului acestei decizii, dispozițiile din Codul de procedură civilă cuprinse în art. 13, alin. (2) teza a doua, art. 83, alin. (3), precum și în art. 486, alin. (3) cu referire la mențiunile care decurg din obligativitatea formulării și susținerii cererii de recurs prin avocat sunt neconstituționale.

Dispozițiile enumerate mai sus au următorul cuprins:
-Art. 13, alin. (2) teza a doua: „În recurs, cererile și concluziile părților nu pot fi formulate și susținute decât prin avocat sau, după caz, consilier juridic, cu excepția situației în care partea sau mandatarul acesteia, soț ori rudă până la gradul al doilea inclusiv, este licențiată în drept.”;
-Art. 83, alin. (3): „La redactarea cererii și a motivelor de recurs, precum și în exercitarea și susținerea recursului, persoanele fizice vor fi asistate și, după caz, reprezentate, sub sancțiunea nulității, numai de către un avocat, în condițiile legii, cu excepția cazurilor prevăzute la art.13 alin.(2).”;
-Art. 486, alin. (3): „Mențiunile prevăzute la alin. (1) lit. a) și c)-e), precum și cerințele menționate la alin. (2) sunt prevăzute sub sancțiunea nulității. Dispozițiile art. 82, alin. (1), art. 83, alin. (3) și ale art. 87, alin. (2) rămân aplicabile”. 

Decizia poate fi citită aiciDispoziţiile constatate ca fiind neconstituţionale sunt suspendate de drept pe o perioadă de 45 de zile de la data publicării deciziei C.C.R. în Monitorul Oficial. Dacă, în acest interval, Parlamentul nu le pune în acord cu dispoziţiile Constituţiei, acestea îşi vor înceta efectele juridice.

Sursă foto: http://www.ccr.ro/Galerie-Foto

miercuri, 29 octombrie 2014

Căile de atac împotriva hotărârilor pronunțate în litigii de muncă

În litigiile de muncă începute după data de 15 februarie 2013, calea de atac care poate fi exercitată împotriva hotărârilor judecătorești este numai apelul. În procesele care au început anterior acestei date, hotărârile judecătorești rămân supuse legii vechi și vor fi atacate cu recurs. Apelul se depune la instanța care a pronunțat hotărârea atacată, respectiv la tribunal, și va fi soluționat de instanța superioară în grad, respectiv de curtea de apel. 

Hotărârea pronunțată de curtea de apel nu poate fi atacată cu recurs. Împotriva ei pot fi exercitate doar două căi extraordinare de atac: contestația în anulare și revizuirea. Aceste două căi extraordinare de atac pot fi exercitate numai pentru motivele strict și limitativ prevăzute de Codul de procedură civilă. Nu exercitați aceste căi de atac dacă nu aveți niciunul dintre motivele prevăzute de Cod pentru că veți pierde, adică nu veți face altceva decât să aruncați pe fereastră banii și timpul vostru. O contestație în anulare se timbrează cu 100 de lei, iar cererea de revizuire se timbrează cu 100 de lei pentru fiecare motiv de revizuire invocat.


Sursă foto: http://destepti.ro/speciile-literare-exemplificate-in-creatii-romanesti-autentice

luni, 20 octombrie 2014

Contestarea notelor grefierilor și comunicarea, contra cost, a unei copii a înregistrării ședinței de judecată

Codul de procedură civilă a fost recent modificat prin Legea nr. 138/2014, act normativ care a intrat în vigoare ieri. Una dintre noile prevederi reglementează posibilitatea contestării notelor pe care le ia grefierul în ședință și comunicarea, contra cost, a înregistrărilor ședinței de judecată. 

Părțile pot cere citirea și corectarea notelor pe care le ia grefierul în legătură cu desfășurarea procesului. De asemenea, la sfârșitul ședinței de judecată, părțile pot cere o copie a acestor note. Până cel mai târziu la termenul următor, părțile pot contesta notele de ședință. Completarea sau rectificarea notelor, dacă este cazul, va fi făcută pe baza înregistrărilor din ședința de judecată.

Părțile pot cere o copie electronică a înregistrării ședinței de judecată. Copia trebuie să vizeze cauza în care acestea au calitatea de părți, nu alte cauze. În paranteză fie spus, când menționezi că ”părțile pot obține o copie electronică a înregistrării ședinței de judecată” este evident că te referi doar la părțile din procesul în care s-a efectuat înregistrarea, dar legiutorul a simțit nevoia să precizeze suplimentar ”în ceea ce privește cauza lor”. Copia electronică a înregistrării şedinţei de judecată va fi efectuată pe cheltuiala părții care o solicită. 

Cârcotașii, perfecționiștii și curioșii pot citi prevederea legală mai jos. :)

ART. 231
Notele de şedinţă. Înregistrarea şedinţei
(1) Grefierul care participă la şedinţă este obligat să ia note în legătură cu desfăşurarea procesului, care vor fi vizate de către preşedinte. Părţile pot cere citirea notelor şi, dacă este cazul, corectarea lor.
(2) După terminarea şedinţei de judecată, participanţii la proces primesc, la cerere, câte o copie de pe notele grefierului.
(3) Notele grefierului pot fi contestate cel mai târziu la termenul următor.
(4) Instanţa va înregistra şedinţele de judecată. În caz de contestare de către participanţii la proces a notelor grefierului, acestea vor fi verificate şi, eventual, completate ori rectificate pe baza înregistrărilor din şedinţa de judecată.
(5) La cerere, părţile, pe cheltuiala acestora, pot obţine o copie electronică a înregistrării şedinţei de judecată în ceea ce priveşte cauza lor.
(6) Înregistrările din şedinţa de judecată vor putea fi solicitate şi de către instanţele de control judiciar.


Sursă foto: http://adevarul.ro/locale/alba-iulia/concursul-11-posturi-grefier-alba-sibiu-hunedoara-suspendat-cauza-lipsei-fondurilor-salarii-1_53fc49550d133766a8979adb/index.html