Poziția Consiliului Superior al Magistraturii față de proiectul de autonomie a ținutului secuiesc

Potrivit unui comunicat de presă dat publicității joi, 11 septembrie 2014, Consiliul Superior al Magistraturii atrage atenția asupra faptului că lansarea, prin orice mijloc de comunicare în masă, de către vectori de imagine - indiferent dacă sunt analişti, jurnalişti, politicieni - în spaţiul public, a unor teme ce exced cadrului constituţional în materia înfăptuirii justiţiei în România, reprezintă un potenţial de afectare a independenţei şi prestigiului acesteia şi o agresiune la principiile statului de drept.

Sursa foto: ziuadecosntanta.ro

Justiția umblă desculță, dar își cumpără haină de blană

Ministrul Justiției, Robert Cazanciuc, a declarat vineri, 5 septembrie 2014, în cadrul unei conferințe, că orice persoană va putea avea acces de la distanță, on-line, la dosarele aflate pe rolul instanțelor. Costul acestui proiect se va ridica, potrivit declarației ministrului, la ”probabil zeci de milioane de euro”.

Declarația ministrului m-a dus cu gândul la vechiul proverb românesc ”Chelului îi lipseşte tichia de mărgăritar.” Să ne înțelegem de la bun început: nu sunt împotriva progresului, însă consider că un bun manager trebuie să aloce fondurile în funcție de priorități. Știu foarte bine că fondurile pentru cheltuielile de personal și cele pentru investiții sunt prevăzute, în bugetul unei instituții, la capitole bugetare distincte. Cu toate acestea, nu îți prevezi la investiții ”probabil zeci de milioane de euro” atunci când nu ai bani pentru cei pe care ar trebui să îi angajezi în sistem.

Judecătorii sunt, practic, îngenuncheați de numărul mare de dosare pe care îl au. Personalul auxiliar de justiție stă în aceeași poziție. Și asta nu se întâmplă de azi sau de ieri, ci de mult prea mult timp. Cu toate acestea, numărul de persoane care intră în sistem a început să se micșoreze: numărul celor care vor fi auditori de justiție a scăzut, iar numărul magistraților care intră anual direct pe post este în scădere de câțiva ani. Pe acest fond, de lipsă a resurselor umane și materiale, intrarea în vigoare a anumitor dispoziții din Codul de procedură civilă a fost amânată pentru data de 1 ianuarie 2016.   

Cu toate acestea, Ministerul Justiției va cheltui ”probabil zeci de milioane de euro” pentru ca onorabilul justițiabil care plătește să își poată vedea dosarul de acasă, din fotoliu. Pentru capetele luminate de la conducerea ministerului nu mai contează faptul că, până la fixarea primului termen, care poate fi și peste un an de la data introducerii cererii, onorabilul doar plătește, fără să aibă ce să vadă. Ca să nu mai discutăm despre calitatea actului de justiție care, cu oameni puțini, nu poate fi altfel decât inexistentă.

Sunt licențiat în drept. Am obligația să angajez avocat în recurs?

Ai pierdut un proces și vrei să declari recurs împotriva sentinței pronunțate de prima instanță. Ai auzit, însă, că ai obligația legală să angajezi un avocat pentru a îl redacta și pentru a te reprezenta în fața instanței de recurs. Ești licențiat în științe juridice și vrei să afli dacă această obligație subzistă și în cazul tău. 

Ei bine, nu ai această obligație. Ca regulă, în recurs cererile și concluziile părților nu pot fi formulate și susținute decât prin avocat sau, după caz, consilier juridic. Recursul, sub sancțiunea nulității, trebuie să cuprindă numele, prenumele, domiciliul profesional și semnătura avocatului care îl formulează sau numele, prenumele și semnătura consilierului juridic. Prin excepție de la această regulă, partea care este licențiată în drept poate să redacteze și să semneze singură recursul și poate să se prezinte în fața instanței de recurs și să pună concluzii în privința oricăror chestiuni litigioase. 

La sugestia Dianei (vezi comentariile), fac următoarea completare: nu doar partea licențiată în drept este exceptată de la obligația de a-și angaja avocat în recurs. Și mandatarul acesteia, soț sau rudă de gradul II inclusiv, poate să redacteze și să semneze recursul, precum și să formuleze și să susțină orice cereri în fața instanței de recurs, dacă este licențiat în drept.

__________________________________________________________________________

Ai o nelămurire în legătură cu un proces civil sau alte buclucuri juridice? Lasă un comentariu iar eu voi încerca să te ajut.

Sediul Înaltei Curți de Casație și Justiție va fi la Palatul Parlamentului

Potrivit unei știri care a apărut recent în mai multe publicații, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie va prelua fostul sediu al SPP, aflat într-o aripă a Palatului Parlamentului şi administrat de Senat. În acest scop, Guvernul a aprobat marți, 2 septembrie, o hotărâre privind trecerea unei părți din Palatul Parlamentului în administrarea Ministerului Justiției. Hotărârea nu a fost încă publicată în Monitorul Oficial.

Vreau să mai depun înscrisuri la dosar. Cum procedez?

Ai calitatea de pârât într-un proces și ai trimis întâmpinarea în termenul fixat de instanță în acest scop. Odată cu întâmpinarea ai trimis și înscrisuri. Ulterior descoperi alte înscrisuri, care crezi că ar fi utile în proces sau pe care pur și simplu ai uitat să le anexezi întâmpinării. Cum procedezi astfel încât și acestea să ajungă la dosar fără să ai probleme ulterior? 

1. Dacă în cauză nu s-a fixat încă primul termen sau dacă acesta nu a trecut, pui înscrisurile într-un plic, în dublu exemplar – pentru reclamant și pentru instanță, însoțite de următoarea adresă:

Judecătoria/Tribunalul/Curtea de Apel …

Dosar nr. …

Termen: …

Domnule Președinte,

Subsemnatul …., domiciliat în …., având calitatea de pârât în dosarul nr. …, aflat pe rolul Judecătoriei/Tribunalului/Curții de Apel …, vă înaintez prin prezenta, în completarea probatoriului propus prin întâmpinare, următoarele înscrisuri:

-…

-…

-…

       Data                                                                                                      Semnătura

Domnului Președinte al Judecătoriei/Tribunalului/Curții de Apel … 

2. Dacă a trecut primul termen dar încă nu ați discutat probele în fața instanței, atunci vei depune aceste înscrisuri în ședință publică, atunci când instanța vă va întreba - pe reclamant și pe tine - ce probe propuneți.

3. Dacă a trecut și termenul la care tu și reclamantul ați propus probe, atunci nu mai poți să depui aceste înscrisuri la dosar. Nu-ți mai rămâne decât ca, pe viitor, să fii mai atent sau să iei lecitină. :)

Ce este dispozitivul unei hotărâri judecătorești?

Diana m-a întrebat aici ce este dispozitivul unei hotărâri judecătorești și cum se poate obține el. Precizez de la bun început că discuția este numai despre hotârârile judecătorești pronunțate în dosare civile. 

O să fac o comparație pe care am făcut-o și în ultimul an de facultate, atunci când am învățat care este structura unei hotărâri judecătorești. Pe vremea când eram elev, profesorii îmi cereau să fac compuneri. Orice compunere are trei părți: o introducere, un cuprins și o încheiere. În mod similar, orice hotărâre judecătorească civilă are trei părți: partea introductivă (practicaua), considerentele și dispozitivul. Adică o introducere, un cuprins și o încheiere. 

Dispozitivul este soluția dată de instanță tuturor cererilor părților. Locul unui dispozitiv într-o hotărâre judecătorească este la finalul acesteia, imediat după formula ”PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII HOTĂRĂȘTE”. După cum cred că ți-ai dat seama deja, nu poți să obții un dispozitiv separat de hotărârea judecătorească din care face parte. Te vei afla în posesia acestuia atunci când instanța îți va comunica hotărârea.

Din punct de vedere tehnic dispozitivul trebuie să cuprindă următoarele: numele, prenumele, codul numeric personal şi domiciliul sau reşedinţa părţilor ori, după caz, denumirea, sediul, codul unic de înregistrare sau codul de identificare fiscală, numărul de înmatriculare în registrul comerţului ori de înscriere în registrul persoanelor juridice şi contul bancar, soluţia dată tuturor cererilor deduse judecăţii şi cuantumul cheltuielilor de judecată acordate.

__________________________________________________________________________

Ai o nelămurire în legătură cu un proces civil sau alte buclucuri juridice? Lasă un comentariu iar eu voi încerca să te ajut.

Nu mă pot prezenta în instanță. Ce soluții am la îndemână?

Ești reclamant într-un litigiu civil și nu ai știut că poți să soliciți de la bun început instanței să judece procesul în lipsa ta. Nu te poți prezenta la următorul termen și vrei să știi ce este de făcut. Simplu, vei trimite o cerere prin care vei solicita judecata în lipsă. Cererea ta va arăta așa:

Judecătoria/Tribunalul/Curtea de Apel …

Dosar nr. …

Termen: …

Domnule Președinte,

Subsemnatul …., domiciliat în …., având calitatea de reclamant în dosarul nr. …, aflat pe rolul Judecătoriei/Tribunalului/Curții de Apel …, formulez prezenta

CERERE DE JUDECARE ÎN LIPSĂ

a cauzei, în baza art. 411, alin. (1), pct. 2 teză finală Cod procedură civilă.

       Data                                                                                                      Semnătura

Domnului Președinte al Judecătoriei/Tribunalului/Curții de Apel …

Pui cererea în plic și o trimiți instanței. Poți proceda la fel și dacă ești pârât, precum și dacă te afli în căi de atac. Eu îți recomand, totuși, să nu faci din acest tip de cerere o regulă și să încerci să fii prezent în sala de judecată.

__________________________________________________________________________

Ai o nelămurire în legătură cu un proces civil sau alte buclucuri juridice? Lasă un mesaj iar eu voi încerca să te ajut.

Până când pot să îmi modific cererea de chemare în judecată?

Ai un proces civil pe rolul instanței și ți-ai dat seama că vrei să mai ceri ceva instanței. Asta înseamnă să îți modifici cererea de chemare în judecată. O să îți spun până când poți să faci asta.

În primul rând este importantă data la care a început procesul. De ce? Pentru că, începând cu data de 15 februarie 2013, avem un nou Cod de procedură civilă. Procesele care au început anterior acestei date se vor desfășura potrivit dispozițiilor vechiului Cod de procedură civilă, numit în continuare ”Codul de procedură civilă de la 1865”. Asta, în drept, se numește ”ultraactivitatea legii”. Litigiile care au început ulterior datei de 15 februarie vor fi guvernate de prevederile Codului de procedură civilă în vigoare.

1. Litigiul tău se judecă potrivit Codului de procedură civilă de la 1865. Asta înseamnă că îți poți modifica cererea până la prima zi de înfățișare, potrivit art. 132, alin. (1) din Codul de procedură civilă de la 1865.

Ei, dar care este ”prima zi de înfățișare”? În primul rând trebuie să știi că prima zi de înfățișare nu este totuna cu primul termen al unei cauze. Prima zi de înfățișare este primul termen la care sunt întrunite cumulativ două condiții:

-toate părțile sunt legal citate;

-părțile pot pune concluzii, adică pot să își exprime punctul de vedere în legătură cu orice aspect din procesul respectiv. Nu pot fi puse concluzii, de exemplu, la un termen al procesului la care pârâtul a depus o cerere pentru lipsă de apărare pe care instanța a admis-o, completul nu era legal compus sau constituit, cererea de chemare în judecată nu a fost comunicată pârâtului.

Prin urmare, prima zi de înfățișare nu coincide întotdeauna cu primul termen al procesului. Dacă cele două condiții enumerate mai sus sunt întrunite chiar la primul termen al procesului, atunci primul termen este și prima zi de înfățișare.

2. Litigiul tău se judecă potrivit Codului de procedură civilă în vigoare. În această situație, îți poți modifica cererea de chemare în judecată până la primul termen la care ai fost legal citat, potrivit art. 204, alin. (1) din Codul de procedură civilă în vigoare. Modificarea cererii peste acest termen poate avea loc numai cu acordul expres al celorlalte părți. 

După cum observi, lucrurile sunt mai clare dacă procesul tău a început ulterior datei de 15 februarie 2013 pentru că ai scăpat de prima zi de înfățișare.

__________________________________________________________________________________
Ai o nelămurire în legătură cu un proces civil sau alte buclucuri juridice? Lasă un comentariu iar eu voi încerca să te ajut. 

Cui adresez o cale de atac?

Vreau să lămurim astăzi o problemă care preocupă pe multă lume. 

Ai pierdut un proces în primă instanța și vrei să ataci hotărârea. Din dispozitivul acesteia afli că apelul/recursul se depune la instanța care a pronunțat-o. Dar cui adresezi calea de atac, președintelui instanței care a pronunțat hotărârea pe care o ataci sau președintelui instanței care o să soluționeze calea de atac?

La modul general vorbind, o cerere trimisă unei autorități publice se adresează conducătorului acelei autorități. La fel se procedează și cu cererea de chemare în judecată, și cu cererea de apel, și cu cererea de recurs. Sunt tot cereri și sunt adresate tot unei autorități, și anume autoritatea judecătorească. În sens larg, o instanță judecătorească este o autoritate publică, autoritatea judecătorească. 

Prin urmare, o cale de atac, fie ea apel sau recurs, se adresează președintelui instanței care urmează să o soluționeze. Începi apelul sau recursul cu formula ”Domnule Președinte” și îl închei cu formula ”Domnului Președinte al Instanței X”, unde instanța X este instanța care urmează să soluționeze calea de atac.

__________________________________________________________________________
Ai o nelămurire în legătură cu un proces civil sau alte buclucuri juridice? Lasă un comentariu iar eu voi încerca să te ajut.

Instanța îmi cere contul bancar al pârâtului, dar eu nu îl știu. Ce fac?

Ai introdus un proces civil pe rolul instanței și primești un act intitulat ”Comunicare Adresă” prin care ți se cere, sub sancțiunea anulării cererii, să comunici contul bancar al pârâtului. Te trezești într-o situație ingrată: nu cunoști acest cont și nici nu ai cum să îl afli. Ce faci în această situație? Simplu: întocmești un răspuns scurt prin care comunici instanței că nu cunoști această dată. Este singurul lucru pe care trebuie să îl faci. Nu uita să trimiți răspunsul în termenul precizat de instanță în ”Comunicare Adresă” și să scrii în acesta instanța și numărul de dosar.

La fel o să procedezi și dacă instanța îți cere să îi comunici codul numeric personal sau, după caz, codul unic de înregistrare ori codul de identificare fiscală, precum și numărul de înmatriculare în registrul comerţului sau de înscriere în registrul persoanelor juridice, toate aparținând pârâtului. De ce procedezi așa? Pentru că dispozițiile art. 194 din Codul de procedură civilă prevăd că aceste date se trec în cererea de chemare în judecată numai în măsura în care sunt cunoscute de către reclamant.

______________________________________________________________________________________________
Ai o nelămurire în legătură cu un proces civil sau alte buclucuri juridice? Lasă un comentariu iar eu voi încerca să te ajut.

Curtea Constituțională va transmite ședințele publice de judecată

Potrivit unui comunicat dat publicității miercuri, 16 iulie 2014, Curtea Constituţională a României va implementa un sistem de înregistrare audio-video a şedinţelor publice de judecată şi de distribuţie a semnalului TV prin infrastructura NetCity.

Persoanele interesate să preia semnalul TV sunt invitate să participe la ședința preliminară organizată la sediul Curţii Constituţionale (Palatul Parlamentului, Calea 13 Septembrie nr.2, Intrarea B1, nivel PM, Sala de şedinţe publice) în ziua de vineri, 1 august 2014, ora 11:00.

I am what I am

Parafrazând, dacă muzică nu e, nimic nu e pentru mine. O melodie-emblemă.